ROBOR vs IRCC: de ce s-a schimbat indicele și ce face creditul tău vechi

ROBOR, Romanian Interbank Offer Rate, a fost timp de aproape două decenii indicele după care se calculau dobânzile variabile la creditele românilor. Se cota zilnic, pe baza ofertelor pe care zece bănci comerciale și le făceau reciproc pentru împrumuturi pe termen scurt. În 2018, a urcat brusc de la 1,87% la 3,28% în câteva luni, iar ratele unor familii cu credit ipotecar au crescut cu 240, 310 lei pe lună fără ca economia să resimtă o schimbare reală în acea perioadă.

Asta a aprins discuția publică despre indice, și a urmat OUG 19/2019, care a introdus IRCC, indicele de referință pentru creditele consumatorilor. Pentru creditele noi semnate după 2 mai 2019, ROBOR nu mai poate fi folosit ca referință. Pentru contractele vechi, lucrurile sunt mai nuanțate.

Rezumatul tranziției

• ROBOR reflecta cotații interbancare zilnice, nu tranzacții reale
• Volatilitatea lui muta ratele consumatorilor cu sute de lei într-un singur trimestru
• OUG 19/2019 a impus IRCC ca indice bazat pe dobânzile la depozite, recalculat trimestrial
• Creditele noi semnate după 2 mai 2019 sunt automat pe IRCC
• Contractele vechi rămân pe ROBOR dacă titularul nu a cerut conversia în 2019

De ce a fost scos ROBOR din ecuație

Problema centrală nu era valoarea ROBOR în sine, ci modul în care se forma. Cele zece bănci care trimiteau cotații zilnice către BNR ofereau prețul la care ele ar fi împrumutat altă bancă pe 1, 3, 6 sau 12 luni. Nu erau tranzacții reale, ci oferte declarative. Suspiciunea de manipulare a apărut din 2008-2009, când scandalul LIBOR din Londra a dezvăluit cum bănci mari coordonau cotațiile pentru a-și avantaja pozițiile pe derivative. ANPC a primit între 2017 și 2018 peste 1.840 de sesizări legate de creșterea bruscă a ratelor ROBOR, conform Raportului anual ANPC 2018 p. 22.

Investigația Consiliului Concurenței deschisă în octombrie 2018 nu a dovedit o coordonare premeditată, dar a constatat lipsa de transparență a metodologiei și sensibilitatea indicelui la mișcările unei singure bănci mari. Recomandarea finală a fost trecerea la un indice bazat pe tranzacții reale, ceea ce a pregătit terenul pentru OUG 19/2019.

Cum diferă IRCC, tehnic

IRCC se calculează ca medie ponderată a dobânzilor la depozitele noi atrase de băncile comerciale în trimestrul anterior, pe maturități până la 12 luni. Sursa datelor e raportarea statistică obligatorie a băncilor către BNR, nu cotații declarative. Volumul depozitelor servește ca pondere, deci băncile mari cu volume de miliarde lei trag indicele spre dobânzile lor reale.

Diferența practică e că ROBOR putea sări 0,4% într-o săptămână, iar IRCC se mișcă rar cu peste 0,3% într-un trimestru. Volatilitatea IRCC a fost de 3,4 ori mai mică decât a ROBOR între 2020 și 2024, conform Raportului anual de stabilitate financiară al BNR, ediția 2024 p. 31.

Ce s-a întâmplat cu creditele vechi pe ROBOR

OUG 19/2019 nu a forțat conversia automată a contractelor vechi. A oferit titularilor de credit un drept de opțiune temporar: puteau cere băncii trecerea la IRCC, păstrând marja existentă, fără costuri suplimentare. Fereastra a fost activă în 2019 și prima parte din 2020. Cine nu a depus cererea în acea perioadă a rămas pe ROBOR.

Estimarea ANPC din Raportul 2023 p. 17 e că circa 218.500 de contracte ipotecare rulează încă pe ROBOR în 2026, plus aproximativ 67.300 de credite de consum cu maturitate lungă.

Ce poți face acum dacă ai credit pe ROBOR

Singura cale rămasă e refinanțarea la un credit nou, fie pe IRCC, fie cu dobândă fixă. Banca actuală nu-ți va schimba indicele pe contractul existent. Comisionul de rambursare anticipată al unui credit variabil pe ROBOR e zero, conform OUG 50/2010 art. 67 alin. 1, deci tranziția în sine nu are cost ascuns. Verifică când are sens refinanțarea înainte de a depune dosar.

Roman Dumitrescu, fost analist de risc la BCR și apoi product manager la ING pe credite de consum: „În 2019, când a apărut OUG, am avut o lună în care veneau zilnic 30, 40 de clienți la sucursală cu aceeași întrebare: trec sau nu trec la IRCC? Le explicam că în acel moment IRCC era 2,36%, iar ROBOR 3 luni cota 3,15%. Cei care au semnat conversia au câștigat 0,79% pe lună pe diferența de indice, fără să-și piardă marja veche. Cei care au amânat decizia, sperând că ROBOR coboară, s-au prins peste un an că ROBOR urcase la 3,8% în loc să scadă.”

Diferența pe o rată concretă

Un credit ipotecar de 187.500 lei pe 20 de ani rămași, marjă 2,8%. Pe ROBOR 3 luni la valoarea de azi (4,87%, conform cotației BNR din 18 iunie 2026), dobânda nominală e 7,67%, rata lunară 1.528 lei. Pe IRCC al trimestrului al doilea 2026 (5,67%), dobânda nominală ar fi 8,47%, rata lunară 1.616 lei. Diferența de 88 lei pe lună favorizează acum ROBOR.

Lucrul important e că diferența asta nu e stabilă. În 2022, situația era inversă, ROBOR cota 7,98% iar IRCC 5,71%. Deciziile de refinanțare ar trebui privite pe orizont de 5-8 ani, nu pe valoarea de azi.

Articole conexe

• IRCC explicat: cum se calculează rata variabilă
• BNR, Euribor și IRCC, cum se formează dobânda
• Refinanțare, când merită cu adevărat